FILIALA IOAN SLAVICI

FILIALA IOAN SLAVICI

– bibliotecă cu profil enciclopedic –
– sediul Biroului Zonal 1 –

Str. Radu Beller, Nr. 26, Sector 1, Bucureşti
Metrou – Staţia Piaţa Aviatorilor.
Autobuze: 131, 301, 331, 335, 330, 182, 282 – Staţia Piaţa Dorobanţilor

Persoană de contact: Elena Rădulescu – şef Birou Zonal 1
Telefon: + 4021 231.61.68
e-mail: is_bmb@yahoo.com

PROGRAM DE FUNCŢIONARE

Luni – Miercuri	Joi -Vineri	Duminică, Sărbători legale
12 – 19	9 – 16	Închis

ZONA DE ACOPERIRE: Sectorul 1

Cal. Dorobanţilor – B-dul Primăverii – B-dul Aviaţiei – Parcul Herăstrău – Cal. Floreasca.

DESCRIEREA ZONEI DE ACOPERIRE:

Instituţii, monumente istorice şi locuri publice: Piaţa Dorobanţi, Parcul Brâncuşi cu statuia sculptorului C. Brâncuşi, Calea Dorobanţilor, Casa Memorială George Călinescu, Muzeul de Artă K. Zambaccian, Televiziunea Română, Centrul Cultural European, Casa Americii Latine, Ambasada Braziliei.

Instituţii de învăţământ din zonă: Şcoala Generală Nr. 45, Colegiul Naţional I. L. Caragiale, Liceul Jean Monnet, Liceul Alexandru Vlahuţă.

Program de funcţionare
Zona de acoperire
Descrierea zonei de acoperire
Istoric
Patron spiritual
Descriere spaţiu
Fonduri
Oferta
Servicii oferite
Înscriere. Tarife. Împrumut
Acţiuni desfăşurate în filiale
Parteneri

ISTORIC

Filiala IOAN SLAVICI a fost înfiinţată la 4 septembrie 1949. Se numea atunci Biblioteca Populară Nr. 6 şi avea un fond de 1.609 de volume. Primul bibliotecar se numea Agiu Mina şi avea doar patru clase primare.
Conform datelor publicate în Viaţa culturală a Capitalei, în anul 1955 s-a făcut repartizarea bibliotecilor populare pe raioane. Astfel Biblioteca Populară Nr. 6 a devenit Biblioteca Raională Nr. 6 şi făcea parte din Raionul I. V. Stalin.
În anul 1956 va deveni, pentru o scurtă perioadă de timp (ianuarie-mai), Biblioteca Raională Nr. 36, după care va purta numele de Biblioteca Populară Nr. 36.
Prin Decizia Nr. 2451, din 26 septembrie 1958, se aprobă schimbarea denumirii bibliotecilor din Capitală şi astfel biblioteca noastră devine Biblioteca Populară IOAN SLAVICI.
Prin Decizia Nr. 571 din 23 martie 1968, Comitetul Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti hotărăşte ca bibliotecile publice din Capitală să fie organizate într-un sistem unitar, subordonate Bibliotecii Orăşeneşti MIHAIL SADOVEANU (ulterior Biblioteca Municipală MIHAIL SADOVEANU, iar în prezent cu denumirea de Biblioteca Metropolitană Bucureşti).
Din 1969, prin Decizia Nr. 69, devine Biblioteca Publică IOAN SLAVICI. Sediul din Str. Radu Beller, Nr. 26 este alcătuit din trei încăperi (o sală de lectură, o sală de împrumut şi un depozit de nebeletristică), acoperind o suprafaţă de 100 m².
Filiala IOAN SLAVICI este sediul Biroului Zonal 1, de aici coordonându-se activitatea altor cinci filiale din Sectorul 1 al Capitalei.

Filiala IOAN SLAVICI a Bibliotecii Metropolitane Bucureşti este o bibliotecă cu profil enciclopedic.

PATRONUL SPIRITUAL

Ioan Slavici – prozator

(18 ianuarie 1848, Şiria, jud. Arad – 17 august 1925, Crucea de Jos, jud. Vrancea)

Debutează în Convorbiri literare (1871), cu comedia Fata de birău. Membru al Societăţii Junimea.
Împreună cu Eminescu pune bazele Societăţii Academice Sociale Literare România Jună şi organizează, în 1871, Serbarea de la Putna a Studenţimii române din ţară şi din străinătate.
La finele anului 1874, se stabileşte la Bucureşti, unde este secretar al Comisiei Colecţiei Hurmuzachi, profesor, apoi redactor la Timpul.
În 1882 este ales membru corespondent al Academiei Române pentru contribuţia la editarea documentelor Hurmuzachi.
În 1884, se stabileşte la Sibiu, întemeind ziarul Tribuna. Împreună cu I. L. Caragiale şi G. Coşbuc, editează revista Vatra.
În timpul primului război mondial, colaborează la ziarele Ziua şi Gazeta Bucureştilor.
Premiul Academiei Române (1903).

OPERA

Novele din popor, Mara, Pădureanca, Păcală în satul lui, Din bătrâni. Manea, La răscruci, Din valurile vieţii, Închisorile mele, Cel din urmă Armaş, Amintiri, Lumea prin care am trecut, Doi feţi cu stea în frunte, Floriţa din codru, Popa Tanda, Budulea Taichii, Moara cu noroc, Limir Împărat.

STUDII: Istoria Universală, Românii din Regatul ungar şi politica maghiară, Ardealul, Aşezarea vorbelor în româneşte, Gramatica limbii române.
TEATRU: Fata de birău, Toane sau vorbe de clacă, Polipul unchiului, Gaspar Graţiani, Bogdan-Vodă.

sus

DESCRIERE SPAŢIU

Suprafaţa: 100 m²
Filiala dispune de 2 săli: o sală de lectură şi o sală de împrumut cu acces liber la raft, 1 depozit de nebeletristică

FONDURI
Fondul filialei este de 24.884 u.b. din care:
Carte – 24.783 u.b.
Casete Video – 48 u.b.
CD-uri – 26 u.b.
Presă – 24 u.b.
CD-ROM – 3 u.b.

OFERTA

Acces liber la raft; împrumut la domiciliu
Abonamente la: Adevărul, Adevărul literar şi artistic, Arborele lumii, Biblioteca, Biblioteca Bucureştilor, Dosarele Istoriei, Formula As, Magazin istoric, Jurnalul Naţional, România literară.
Colecţii: Biblioteca Brasiliana Antonio Olinto, Portuguesa, Banca de imagine şi sunet Ricardo Cravo Albin, Junior, Videoteca Discovery.
Module de informaţii: Totul despre: Sectorul 1, Bucureşti, România, Uniunea Europeană, Nato.
Catalog alfabetic, catalog topografic-sistematic, catalog de serviciu (noutăţi).
3 Calculatoare dintre care, 1 pentru utilizatori.
1 Imprimantă Multifuncţională.

SECŢII SPECIALE

COLECŢIA BIBLIOTECA BRASILIANA ANTONIO OLINTO

Face parte din patrimoniul Filialei IOAN SLAVICI. Ea funcţionează din 17 noiembrie 1998, când a fost inaugurată în prezenţa Excelenţei sale, Dl. Jeronimo Moscardo da Souza, ambasadorul Braziliei la Bucureşti.
Publicaţiile care au alcătuit iniţial colecţia reprezintă o donaţie importantă făcută de scriitorul brazilian Antonio Olinto: beletristică, în limba portugheză, engleză, franceză, spaniolă etc., cărţi social-politice, de filozofie, economie, lingvistică, artă şi alte domenii de interes, almanahuri, albume, periodice literare etc. (numai în limba portugheză). Cele mai multe opere din literatura braziliană poartă autograful autorilor. Acestei colecţii i s-au adăugat ulterior donaţiile de cărţi şi albume din partea unor organizaţii braziliene de seamă: Academia Braziliană de Litere, Fundaţia Funarte, Cãmara Brasileira do Livro, precum şi din partea unor personalităţi politice, culturale, oameni de afaceri, aflaţi în vizită la Bucureşti.
Biblioteca Brasiliana pune la dispoziţia celor interesaţi şi o remarcabilă colecţie de reviste (Vejá, Istoé, Mercosul, Cultura, Hoje) şi ziare (Gazeta Mercantil, O Globo).
Suplimentul Brazilian editat de bibliotecă relevă cititorului român Brazilia în toată dimensiunea sa geografică, dar mai ales în cea spirituală şi umană. Pentru că nu doar latinitatea noastră comună ne aproprie, ci mai ales filiaţia de spirit şi comunicarea umană.

sus

COLECŢIA BANCA DE IMAGINE ŞI SUNET RICARDO CRAVO ALBIN
A fost creată din iniţiativa Ambasadei Braziliei la Bucureşti, în colaborare cu Fundaţia Brazilia – România şi Filiala IOAN SLAVICI. Festivitatea de inaugurare a avut loc în 17 martie 2001, la Muzeul Literaturii Române, în prezenţa membrilor Corpului diplomatic al Americii Latine la Bucureşti, a reprezentanţilor mass-media, a numeroase personalităţi din viaţa culturală a Capitalei, cărora li s-au alăturat membrii comunităţii braziliene din Bucureşti, bibliotecari, studenţi etc.
Despre importanţa şi semnificaţia acestui eveniment au vorbit: Excelenţa sa, Dl Ambasador Jeronimo Moscardo, Alexandru Condeescu – directorul Muzeului Literaturii Române, Lelia Rădulescu – şeful Biroului Zonal 1, coordonator al colecţiilor braziliene de la Filiala IOAN SLAVICI. La final, studenţii de la Cursul de limba portugheză au susţinut un moment literar-muzical.
Această colecţie oferă publicului român o imagine mai complexă a Braziliei. Prin preluarea unui model brazilian oferit de Museu da Imagem e do Som din Rio de Janeiro, al cărui creator este muzicologul Ricardo Cravo Albin, fondatorii Băncii de Imagine şi Sunet de la Bucureşti şi-au propus să constituie o interfaţă utilă pentru cunoaşterea profundă a Braziliei culturale.
420 de CD-uri de muzică clasică şi populară, rock, hip-hop etc., precum şi de literatură braziliană, constituie partea de sunet a Băncii, oferită cu generozitate de domnii George Legman şi Mihail Plopschi (brazilieni de origine română).
Partea de imagine conţine 500 de postere turistice şi casete video de prezentare a diverselor regiuni din Brazilia.
Banca de Imagine şi Sunet completează în mod fericit colecţia Biblioteca Brasiliana Antonio Olinto şi reprezintă o valoroasă sursă de informaţii pentru toţi românii care doresc să cunoască mai bine Brazilia

COLECŢIA PORTUGUESA
Înfiinţată în octombrie 2004, această colecţie cuprinde 658 de volume în limba portugheză, ilustrând cei mai importanţi scriitori din Portugalia: Eça de Queiroz, Fernando Pessoa, Castelo Branco, José Saramago, Joao Simoes, Fernando Namora etc.

	ACŢIUNI DESFĂŞURATE ÎN FILIALE ARHIVĂ 2006 ARHIVĂ 2007

		12 aprilie 2008 LANSAREA CARTII "NESOMNUL CUVINTELOR " Sambata, 12 aprilie 2008, la ora 11.00, la sediul central "Mihail Sadoveanu" al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti", a avut loc lansarea cartii "Nesomnul cuvintelor " de Lelia Radulescu , aparut la Editura Semne. Volumul de debut al autoarei inmanucheaza poezii publicate de-a lungul timpului in diverse antologii si reviste literare. Ilustratiile care insotesc textul poeziilor sunt semnate tot de poeta. Prefatatorul cartii, prof.Tudor Opris, remarca, printre altele, ca unele dintre poeziile volumului 'ar putea fi blazonul moral si artistic al poeziei de exceptie" a Leliei Radulescu, o poezie care invita "la vis si inefabile melancolii, vorbindu-ne in somn despre destinul unei femei linistite in nelinistile ei." Despre versurile de "o suava infiorare si resemnata filosofie " au vorbit si d-na Viorica Matei, redactor la Editura Semne, si Daniela Sontica, poeta si jurnalista, care semneaza si postfata volumului. La manifestare a participat un numeros public, precum si colegii din filiale, lansarea fiind si un prilej pentru marcarea aniversarii a treizeci de ani de munca neintrerupta in cadrul Bibliotecii Metropolitane Bucuresti.

		1 martie 2008 NOI CREAŢII LITERARE ŞI AUTORII LOR Biblioteca „Ioan Slavici“ a găzduit, de Mărtişor, lansarea romanului *Pas de deux prin furtuna timpului* de Simona Marilena Savu, apărut la Editura SemnE. Prof. dr, Constantin Mircioiu, decanul Facultăţii de Farmacie din cadrul Universităţii „Carol Davila“ din Bucureşti, a remarcat, în cuvântul de prezentare, saltul pe care autoarea l-a făcut de la stadiul de cercetător în domeniul medicinei la acela de creator de literatură : „Medicii simt nevoia să evadeze din mediul profesional, specific menirii lor, şi să se dedice unui domeniu artistic“, a spus prof. Mircioiu. Întâlnirea celor două domenii se petrece, de cele mai multe ori, în chip fericit, dovadă fiind şi cartea Simonei Marilena Savu. Doamna Viorica Matei, redactorul cărţii, a citit scurte fragmente semnificative din carte, apreciind talentul tinerei debutante. Pas de deux prin furtuna timpului este o poveste de iubire care îşi are începutul într-o Romanie aflată încă sub dictatură. Personajul-narator este un observator atent, lucid, cu obiectivul cunoaşterii focalizat pe tot ce se întâmplă in jurul său. Sara, tânăra în prag de majorat, se maturizează în acest proces de observare a lumii în care trăieşte. Din povestea de iubire rămân incertitudinile, întrebările retorice, nostalgia întoarcerii la vârsta când grijile aparţin doar adulţilor. Cartea se recomandă de la sine tinerilor care astăzi se confruntă cu o realitate pe care, deocamdată, nu ştiu cum să o gestioneze, şi ca să afle cum a fost „înainte“ ; adulţilor – ca să nu uite niciodată... La sfârşitul lecturii unei cărţi fascinante rămâne o întrebare la care nici personajul-narator nu găseşte răspunsul cert: „Este dragostea o alegere liberă a spiritului sau este doar ...genetică şi biochimie?“

		14 februarie 2008- DIN SCRISORILE PRIMITE DE ONISIFOR GHIBU Joi, 14 februarie 2008, trei volume de corespondenţă, editate sub titlul Din scrisorile primite de Onisifor Ghibu şi apărute la Editura Semne, au fost lansate la filiala ''Ioan Slavici''. Cărţile cuprind aproximativ 1000 de scrisori din cele 8.000 păstrate în arhive. Corespondenţa acoperă aproape trei sferturi de veac (1902-1972) şi este semnată de personalităţi din ţară şi străinătate, precum Iuliu Maniu, Octavian Goga, Ion I.C. Brătianu, Nicolae Iorga ş.a. Cel care a întocmit şi îngrijit această ediţie, semnând şi notele minuţioase şi deosebit de utile, este Mihai Ghibu - fiul cărturarului ardelean – prezent la manifestare – care a impresionat auditoriul prin evocarea personalităţii copleşitoare a tatălui său. Olga-Silvia Turbatu, lectorul cărţii, a vorbit despre munca dificilă de selecţie a scrisorilor, precum şi despre devotamentul filial impresionant. Au mai luat cuvântul dr. Ion Constantin de la filiala “Pan Halippa” şi Sanda Dulu, director al Editurii Semne. Lansarea a fost însoţită de o miniexpoziţie de fotografii-document, reprezentându-l pe Onisifor Ghibu în mijlocul familiei, şi o expoziţie cu operele sale editate de-a lungul timpului. Au participat membri ai familiei Ghibu, prieteni de familie, unii veniţi special din Săliştea Sibiului, locul naşterii cărturarului, sculptorul Gheorghe Adoc, precum şi colaboratori ai bibliotecii. Manifestarea s-a încheiat cu difuzarea unui film documentar “Onisifor Ghibu”. Acţiunea desfăşurată la filiala “Ioan Slavici” continuă, în mod fericit, seria de evocări cuprinse în programul Restituirea Patrimoniului Cultural, iniţiat şi coordonat de Lelia Rădulescu, bibliotecar , şef Birou Zonal 1. Pedagog, teolog, militant neobosit pentru cultura naţională şi pentru desăvârşirea statului naţional unitar, membru corespondent al Academiei Române (1919), Onisifor Ghibu s-a născut în 1883, la Sălişte, şi a murit la vârsta de 89 de ani, la Sibiu, unde este şi înmormântat. Opera scriitorului numără peste 100 de lucrări, printre care "Limba nouălor cărţi bisericeşti" (1905), "O călătorie prin Alsacia şi Lorena", "Ţara şi şcolile ei" (1909), "Cercetări privitoare la situaţia învăţământului primar şi la educaţia poporală", "Despre educaţie" (1911), "Şcoala românească din Ungaria" (1912), “Universitatea din Cluj şi institutele ei de educaţie " (1922), "Universitatea românească a Daciei Superioare" (1924), "Portrete pedagogice" (1927) şi "Contribuţiuni la istoria poeziei noastre populare şi culte" (1934). Postum au apărut: “Amintiri despre oameni pe care i-am cunoscut”(1974), “Din istoria literaturii didactice româneşti” (1975), “Pentru o pedagogie românească”(1977), “Pe baricadele vieţii”(1981), “Nu din partea aceea”(1985), “Oameni între oameni”(1990), “Chemare la judecata istoriei”(1992), “De la Basarabia rusească la Basarabia românească”(1997), “Pagini de jurnal”(3 volume), “De la Răscoala lui Horia la Dictatul de la Viena”(2001), “Politica religioasă şi minoritară a României”(2003), “Amintirile unui pedagog militant”(2004) ş.a. precum şi cele cinci volume de scrisori primite sau trimise de Onisifor Ghibu. Centenarul naşterii sale a fost inclus în calendarul de aniversări UNESCO pentru anul 1983.


	18 ianuarie 2008 - 160 DE ANI DE LA NASTEREA LUI IOAN SLAVICI Vineri, 18 ianuarie 2008, la filiala "Ioan Slavici" s-a desfasurat o manifestare culturala prilejuita de implinirea a 160 de ani de la nasterea lui Ioan Slavici, patronul spiritual al bibliotecii. Manifestarea s-a inscris in programul "Ziua Filialei", sub titlul Ecranizari ale marilor creatii literare si a prezentat participantilor filmul "Moara cu noroc", ecranizare a nuvelei omonime, precum si o expozitie de carte si fotografii . Dupa vizionare, a urmat o masa rotunda, discutiile vizand jocul actorilor, dar mai ales in ce masura scenariul cinematografic respecta textul nuvelei. Unii participanti, mai ales elevi, au remarcat importanta naratorului si a monologului interior prezente in creatia lui Ioan Slavici si care scot mult mai bine in evidenta psihologia personajelor. Prin urmare, daca filmul creaza imaginea intamplarilor si a eroilor, cartea ramane totusi cea mai importanta pentru cunoasterea universului psihologic si a meandrelor sufletesti in care sunt prinse personajele.
	înapoi