Deşi a stat de preferinţă la
Târgovişte, Matei Basarab s-a preocupat şi de Bucureşti.
A restabilit în 1636 hotarele de sud-est ale Bucureştiului, ducându-se el însuşi să asculte plângerile.
A refăcut Curtea Domnească din Bucureşti, după 1640 şi a ridicat o nouă biserică la Mănăstirea Plumbuita sfinţită la 10 aprilie 1647.
În vremea sa se ridică şi biserica Zlătari, prima biserică de zid din oraş, care ia locul vechii biserici de lemn.
Tot acum se ridică şi biserica catolică (1637), biserica armenilor (1638), mănăstirea Căldăruşani (1638).
Din vremea lui avem o descriere a oraşului lăsată de călătorul Deodat Bogdan Bacsic: Bucureştii sunt un oraş fără ziduri, aşezat într-o regiune foarte bogată în grâne şi plină de vite de tot soiul, de vii şi de fructe; abundă în peşte, Dunărea fiind aproape, la aproape 30 de mile şi multe lacuri şi mai aproape.
A restabilit în 1636 hotarele de sud-est ale Bucureştiului, ducându-se el însuşi să asculte plângerile.
A refăcut Curtea Domnească din Bucureşti, după 1640 şi a ridicat o nouă biserică la Mănăstirea Plumbuita sfinţită la 10 aprilie 1647.
În vremea sa se ridică şi biserica Zlătari, prima biserică de zid din oraş, care ia locul vechii biserici de lemn.
Tot acum se ridică şi biserica catolică (1637), biserica armenilor (1638), mănăstirea Căldăruşani (1638).
Din vremea lui avem o descriere a oraşului lăsată de călătorul Deodat Bogdan Bacsic: Bucureştii sunt un oraş fără ziduri, aşezat într-o regiune foarte bogată în grâne şi plină de vite de tot soiul, de vii şi de fructe; abundă în peşte, Dunărea fiind aproape, la aproape 30 de mile şi multe lacuri şi mai aproape.